Preturi Mici la ANVELOPE ALL SEASON pe Vadrexim.ro !
Cei mai mulți dintre noi am putea crede că așa cum moartea este una singură, tot așa înmormântările sunt în cea mai mare parte la fel pretutindeni, începând cu servicii funerare în sector 5 și până în America de Sud. Totuși lucrurile nu stau deloc așa. Iar când spunem asta nu ne referim la cât costă o înmormântare.
Iată câteva exemple:
„Înmormântarea cerului” este obișnuită în Tibet printre budiștii care cred în trimiterea sufletelor celor dragi către cer. În cadrul acestui ritual, corpurile decedaților sunt lăsate afară, adesea tăiate în bucăți, pentru ca păsările sau alte animale să le devoreze. Acest lucru are un dublu rol, eliminarea cadavrului și permiterea sufletului să plece, în timp ce îmbrățișează cercul vieții și oferă hrană animalelor.
„Dansul cu morții” – așa poate fi descrisă cel mai bine ritualul înmormântării din Madagascar: Famadihana. Malgașii deschid mormintele morților lor la fiecare câțiva ani și îi învelesc în haine proaspete de înmormântare. De fiecare dată când morții primesc „ambalaje” proaspete, aceștia primesc și un dans lângă mormânt, în timp ce muzica cântă în jur. Acest ritual – tradus ca „întoarcerea oaselor” – este menit să accelereze descompunerea și să împingă spiritul morților către viața de apoi.
Multe culturi, în special în țările nordice, au implicat apa în ritualurile lor preferate dedicate morților, începând de la așezarea sicrielor pe stânci orientate spre apă până la utilizarea efectivă a apei ca loc de înhumare. Unii așează cadavrele celor dragi în vase plutitoare, numite „corăbiile morții”, pe care le dau drumul fie de-a lungul unui râu, fie în ocean. În felul acesta, se crede că respectivele cadavre sunt date înapoi zeilor sau locurilor cele mai apreciate de oamenii din zonă.
Ritualurile dedicate celor morți pot lua mai multe forme. O tradiție din Varanasi, India, implică defilarea cu morții pe străzi, trupurile celor decedați fiind îmbrăcate în haine în diferite culori care evidențiază virtuțile defunctului (roșu pentru puritate sau galben pentru cunoaștere, de exemplu). Într-un efort de a încuraja sufletele să ajungă la mântuire, încheind ciclul reîncarnării, corpurile sunt stropite cu apă din râul Gange și apoi incinerate în principalele crematorii ale orașului.
O tradiție zoroastriană implică vulturii în ritualul de înmormântare. În această tradiție, se crede că un cadavru spurcă tot ceea ce atinge – inclusiv pământul și focul – și înălțarea unui cadavru spre cer, pentru a fi devorat de vultur, a fost din punct de vedere istoric singura opțiune.
Urina de taur este folosită pentru a curăța corpul înainte ca instrumentele, care sunt distruse ulterior, să fie folosite pentru a tăia hainele defunctului. Cadavrul este așezat apoi deasupra unui Turn al Tăcerii, departe de calea celor vii care ar putea fi murdăriți de acesta.